Iași, 11–14 martie 2026 – În contextul celei de-a XVII-a ediții a Conferinței Naționale de Psihiatrie, specialiștii atrag atenția asupra unei realități paradoxale a sistemului de sănătate mintală din România: statisticile oficiale indică mai puține cazuri diagnosticate decât media europeană, însă infrastructura și modul de organizare arată că sistemul rămâne puternic dependent de spitalizare și se confruntă cu deficit de personal și cu presiune constantă asupra serviciilor.

Datele statistice arată că România se află într-o situație particulară: avem mai puține diagnostice oficiale de boli psihice decât media europeană, dar acest lucru nu reflectă neapărat o stare de sănătate mintală mai bună a populației, ci mai degrabă o subdiagnosticare și o subraportare a acestor afecțiuni.

Mai puține cazuri diagnosticate, dar nu neapărat mai puține probleme

Potrivit datelor din Anuarul de Statistică Sanitară al Institutului Național de Sănătate Publică, în România au fost raportate 237.016 cazuri noi de tulburări mintale și de comportament în anul 2022 (date INSP/DSP).

Comparativ, analizele europene arată că aproximativ 1 din 6 europeni suferă de o problemă de sănătate mintală într-un anumit moment al vieții (date OECD și Comisia Europeană).

Specialiștii explică această diferență prin mai mulți factori:

• stigmatul social asociat bolilor psihice
• accesul limitat la servicii de diagnostic
• numărul insuficient de specialiști
• tendința multor persoane de a nu solicita ajutor medical

Astfel, statistica oficială reflectă doar cazurile care ajung în sistemul medical, nu întreaga dimensiune a problemei.

Depresia: cifre mai mici decât în Europa, dar probabil subestimate

Estimările epidemiologice indică faptul că aproximativ 3,5% din populația României suferă de depresie(estimări Global Burden of Disease / analize DSP). Media europeană este însă mai mare, aproximativ 4,5% din populație (date OECD).

Această diferență este probabil explicată de faptul că multe persoane nu ajung niciodată la diagnostic. 

În sondajele europene privind sănătatea, România raportează una dintre cele mai mici rate de depresie cronică declarată din Uniunea Europeană – aproximativ 1% din populație, comparativ cu peste 7% media UE (date Eurostat). Această discrepanță indică o posibilă subdiagnosticare a problemelor de sănătate mintală.

Un sistem încă puternic orientat spre spital

În timp ce multe țări europene au dezvoltat servicii comunitare de sănătate mintală, sistemul românesc rămâne în mare parte spital-centric.

Analizele OECD arată că România are aproximativ 0,9 paturi de psihiatrie la 1.000 de locuitori, peste media europeană de aproximativ 0,7 paturi la 1.000 de locuitori. Rapoartele de monitorizare ale sistemului sanitar arată însă că unele spitale de psihiatrie funcționează deja la capacitate maximă sau chiar peste capacitatea oficială. Această structură reflectă o dependență mai mare de tratamentul în spitale și o dezvoltare insuficientă a serviciilor alternative.

Mai puțini psihiatri decât ar fi necesar

O altă provocare majoră a sistemului este deficitul de specialiști. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, România are aproximativ 14,3 psihiatri la 100.000 de locuitori (Mental Health Atlas, OMS).

Media europeană este estimată la aproximativ 18 psihiatri la 100.000 de locuitori, ceea ce arată un deficit semnificativ de specialiști în raport cu nevoile sistemului. Diferența este și mai vizibilă în zonele rurale sau în orașele mici, unde accesul la servicii de psihiatrie este limitat.

Sănătatea mintală, o problemă de sănătate publică

În paralel, România continuă să se confrunte cu probleme importante legate de sănătatea mintală la nivel populațional. Rata suicidului este de aproximativ 8,4 decese la 100.000 de locuitori, potrivit statisticilor europene (Eurostat/OECD). Deși este sub media Uniunii Europene, fiecare astfel de caz arată importanța accesului la servicii de prevenție și intervenție. 

Nevoia unei reforme a sistemului

Datele arată că sistemul de sănătate mintală din România are nevoie de investiții și de o reorganizare care să echilibreze rolul spitalelor cu dezvoltarea serviciilor comunitare.

 Specialiștii din domeniul psihiatriei subliniază că modernizarea infrastructurii psihiatrice trebuie să fie însoțită de:

• creșterea numărului de specialiști
• dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală
• acces mai bun la psihoterapie
• programe de prevenție și educație publică

“Actul terapeutic a devenit o ecuație cu variabile tot mai complexe, în care nevoile de îngrijire impun prezența echipelor multi și interdisciplinare. Este necesar să discutăm cu profesioniștii din domeniu despre vulnerabilitatea și autonomia persoanelor care suferǎ de tulburǎri psihice, drepturile persoanelor cu dizabilitǎți, provocările legate de sănătatea mintală a copiilor și adolescenților.

În plus, trebuie să ținem cont și de implicațiile etice, clinice și de echitate ale instrumentelor emergente, inclusiv inteligența artificială. Avem nevoie să dezvoltăm serviciile comunitare de sănătate mintală, un acces mai bun la psihoterapie, programe de prevenție și educație publică, aplicațiile digitale, știința datelor și receptivitatea culturală în îngrijirea psihiatrică.” - Conf. Univ. Dr. Ciprian Băcilă - președinte A.R.P.P

Sănătatea mintală reprezintă o componentă esențială a sănătății publice, iar investițiile în acest domeniu au impact nu doar asupra pacienților, ci asupra întregii societăți.

Toate aceste realități vor fi discutate în cadrul celei de-a XVII-a ediții a Conferinței Naționale de Psihiatrie, care are loc la Iași în perioada 11–14 martie. Evenimentul reunește specialiști din întreaga țară și oferă un cadru pentru analizarea provocărilor actuale ale sistemului de sănătate mintală din România, precum și pentru identificarea unor soluții care să îmbunătățească accesul pacienților la diagnostic, tratament și servicii de sprijin în comunitate.